Slobozia Mare..prin fereastra istoriei

marți, 30 august 2011

0 коммент.
 ,,Pentru satu-n care m-am născut,
Am făcut puţin, doar ce-am putut:
Slobozenilor le-am scris ISTORIA
Căci doar loc le aparţine ... GLORIA"
Pământul, istoria şi limba sunt, în esenţă, cei trei stâlpi pe care se ţine neamul. Pământul ni l-a dat soarta, istoria este rodul trecerii noastre prin lume, iar limba zice-se, e darul Celui de Sus, căci, după cum se spune, la început a fost cuvântul. Dacă ne uitam aceste valori, atunci omul rămine gol intr-un univers sec. Ori, pentru a  păstra istoria fiecare trebuie să cultive şi să promoveze adevăratele valori ale neamului noastru.
     Monografia satului Slobozia Mare s-a născut din dorinţa de a scrie o carte cu cerneala inimii şi a sufletului. ,,Dorinţa a izvorît din convingerea că prima mare îndatorire a noastră este aceea de a şti cine suntem, de unde venim şi încotr-o trebuie să mergem, de a ne cunoaşte trecutul" spune Vasile Placinta, autorul monografiei.
     Domnul Vasile Plăcintă a dorit şi a izbutit să le arate tuturor celor legaţi de satul lor nu numai prin actul de naştere, ci prin firele puternice ale inimii şi ale sufletului, că Slobozia este o străveche vatră de spiritualitate romanescă, din Lunca de Jos a Prutului, ale cărei începuturi coboară în timp, pînă în anul 1436.
     Lucrarea relevă dîrvenia şi demnitatea cu care oamenii din Slobozia au străbătut veacurile, reuşind să aducă pînă în zilele noastre graiul romanesc, portul şi credinţa strămoşească. Ei au ştiut să convertească aceste valori în scut protector al fiinţei lor etnice, fără de care temelia spriritualităţii ar fi fost de mult erodată.
     Cred că Monografia satului Slobozia Mare va contritui un real impuls şi un model pentru alţi fii ai satelor romaneşti din Moldova de la răsărit de Prut să cerceteze şi să scrie istoria satelor lor. Să nu uite niciodata de unde şi-au luat zborul.
Pentru că dacă nu ne găsim rădacinile, atunci ne vom rătaci în viitor!

Slobozia Mare - Cel mai cel sat din Basarabia

joi, 25 august 2011

1 коммент.
Slobozia Mare
Aici veniti sa va-nchinati,
Sa rasfoiti trecutul
Aici aveti bunei si tati,
Ce si-au iubit tinutul...
(Din poezia "Veniti la Muzeu" de slobozianul Nicolae Dunaf)

miercuri, 24 august 2011

0 коммент.
Comuna Slob

Ansamblul ,,VATRA HORELOR" de la Slobozia Mare

0 коммент.
VATRA HORELOR -grup infiintat in 1973. O inregistrare din 2003 cu cei care au fost nucleul acestui ansamblu.
!

Hramul satului

miercuri, 10 august 2011

2 коммент.


Frumoase sunt sarbatorile de suflet Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril -profectori ai satului Slobozia Mare. In zi de zarbatoare Ansamblul Folcloric ,, Doina Covurlului” al centrului Cultural ,, Dunarea de jos” al Consiliului Judetian Galati a fost invitatii de onoare care au incintat slobozenii. cu un extraordinar spectacol . Dansuri si cintece populare au rasunat in frumoasa sala a Palatului de cultura , care s-au dovedit a fi un adevarat tezaur folcloric, nestemate fara pret. Conducatorul articstic al ansamblului este slobozianul Vasile Placinta, iar director general Razvan Avram care au fost prezenti la Hramul satului.
Invitat de onoare a fost presedintele raionului Cahul, DL.Gheorghe vasilachi. In mod deosebit primarul satului SLobozia Mare , Dna. Carastan Valentina aduce sincere multumiri presedintelui consiliului Judetean Galati, Dl. Eugen Chebac pentru receptivitatea de a raspunde invitatiei primarii. Pe calea acesta le multumim L.T. ,,M.Eminescu”; Gimnaziul,,Alecu Mare”; ambelor gradinite cit si APL-ului care au organizat o expozitie te tema ,, Bogatiile Toamnei”
>

Suntem convinsi ca sarbatorile hramului ne-au facut mai buni, mai curati si mai aproape de DUMNEZEU.

La Slobozia Mare a fost

0 коммент.

La Slobozia Mare, raionul Cahul a fost inaugurat mini-terenul de fotbal cu acoperire artificiala, proiect din cadrul programului “Toti impreuna”.
Terenul a fost instalat pe stadionul echipei de fotbal FC ,,SLobozia Mare”cu suportul financiar al Consiliului Raional Cahul, primăria Slobozia Mare în parteneriat cu Federatia Moldovenească de Fotbal.
La deschiderea oficiala a mini-terenului au fost prezenti Preşedintele Raionului Cahul – Gheorghe Vasilachi, Director competiţii FMF – Petru Soltanici, Primar de Slobozia Mare – Valentina Carastan, Şef al Centrului Tineret, Sport Cahul – Alexei Gheorghiu, reprezentanţii FC,,Slobozia Mare” precum şi locuitorii satului.
Flacara fotbalului este inca aprinsa la SLobozia Mare, in prezent echipa de juniori activeaza in divizia B,fiind sprijiniti de Consiliul Raional Cahul,Primaria Slobozia Mare,presedintele clubului Chiciuc Sergiu , antrenor fiind Creciun Viorel,detinator de licenta europeana.

Descoperiri arheologice la Slobozia Mare

miercuri, 3 august 2011

0 коммент.

    In perioada 1950 – 1960 au inceput lucrarile de constructie a drumului ce lega orasul Reni cu orasul Cahul si a soselei Slobozia Mare – Vulcanesti. Construirea acestor retele de transport punea problema asigurarii cu materiale de constructie: nisip, petris s.a. In acest scop au fost deschise doua cariere: una in partea de sud, pe malul riului Prut (la Ilinicescu) si alta in partea de nord a satului (linga fabrica de caramizi). In rezultatul de curatire a acestor cariere s-au dezgolit orizonturile de roci ce alcatuiesc scoarta terestra.

   Savantii paleontologi – cercetori ai faunei si florei din trecut - au constatat ca fiecarei epoci din istoria pamintului ii corespunde un complex specific de organisme fosile, care reprezinta totodata o anumita etapa de dezvoltare a vietii pe planeta.

    Pe teritoriul Sloboziei Mari s-au pastrat foarte bine sedimentele pamantesti ale ultimei ere din istoria Pamintului – Neozoica (era vietii noi).Ele contin bogate , variate si interesante urme (schelete intregi , ramasite ale diferitor parti scheletice, maxilare s.a.) de animale si plante pietrificate – marturii incontestabile ale vietii  din trecut.
Cercetarea minutioasa a osemintelor fosile descoperite a dat posibilitatea de a stabili in evolutia faunei acestui teritoriu din era neozoica citeva complexe sau etape faunistice in consecutivitatea lor geologice.
Cu ajutorul elevilor scolii medii, ani la rind s-au efectuat sapaturi specifice, adaugand o colectie bogata, variata, interesanta si unica de ramasite scheletice de animale si plante. Printre resturile gasite sunt fragmente de cranii si maxilare, o multime de dinti si oase scheletice de animale de diferite virste.
   In sedimentele continentale din epoca paleocenica (5-1mln.ani in urma) in carierele satului au fost gasite fragmente de maxilare ce apartin unei specii de hiparioni ( o specie de cai de talie mica). Tot aici au fost descoperite falange si masele de cal propriu – zis. Au mai fost gasite falange de mastodonti, rinoceri, camile si cerbi, masele de tigri cu colti in forma de sabie .
   Complexul faunistic Haprovian (3-1,6 mln.ani in urma) se prezinta printr-o expozitie de ramasite ale elefantului Gromov (fildesul), unul dintre cei mai vechi elefanti fosili cunoscuti in partile noastre, masele si oase ale membrelor de camila gigantica si rinoceri.
In vitrinele muzeului se intilnesc ramasitile  faunistice de Odesa (1,6 – 1,2 mln. ani in urma), sunt expuse ramasitele de bizon (zimbru stravechi ), faragmente de corn de cerb din grupa eucladocerosilor.
   Prezinta interes depunirile pliocenului superior din vitrinele muzeului, unde sunt expuse fragmente de oase ale membrelor anterioare ale metacartului de camila.
In cariera din partea de nord a satului a fost descoperit maxilarul inferior al rinocerului Merc, care apartine ultimului reprezentant al dicerorinilor, care au trait pe teritoriul satului  Slobozia Mare in pleistocenul inferior si mediu (700 – 300 mii de ani in urma).
Toate acelea mentionate sint expuse in vitrinele primei sali ale muzeului, „Plai natal”, si trezesc un viu interes la vizitatori.
  In anul 1992 , S.A. „Moldova” a inceput costruirea unei fabrici de caramida pe malul Prutului („la Ilinicescu”). In timpul lucrarilor de nivelare a fost descoperit un cimitir. Cu ajutorul elevilor au fost facute sapaturi. Au fost gasite o multime de monede, podoabe- cercei , inele, margele din scoici, ceramica ( fragmente) s.a. Pe unele monede  au  fost gasite inscriptii in grafia latina. Pe o moneda era scris :  „Borex Leopold”. A fost gasita o moneda cu inscriptia in garafia chirilica moldo – valaha, moneda emisa de comandamentul armatei ruse in Moldova in timpul razboiului ruso – turc, pentru a cumpara de la populatia locala alimente si furaje. Era batuta din arama si din bronzul tunurilor capturate de la turci. Valoarea monedei era exprimata atit in sistemul monetar turcesc ( para ), cit si in cel rusesc (denga, kopeika). Fata monedei reprezinta stemele Moldovei si Valahiei(1772), iar pe verso : „ Para.3 Denghi”. Monedele aveau  un nominal de o para (3 denga), 2 para ( 3 kopeika).
Aceste date ne marturisesc ca cimitirul dateaza din secollele al XVII – XVIII.
Iar in anul 1974, cetateanul Radion Danilenco, sapind in ograda, la adincimea de 0,5 m. a gasit un medalion cu urmatoarele inscriptii:
Pe fata – Han  Asparuc. Osn. Nabilg. Derjava. a. 681 (in mijloc e gravat un chip)
Pe verso – Preminavane. Dunava. Prez. a.679(in grafie chirilica)
Lucratorul muzeului  Valeriu Zgherea a pictat  fetele medalionului marite de 4 ori, care arata foarte frumos.
     Aceasta relicva ne marturiseste ca meleagul nostru a fost populat inca in secolele V – VI.
Studiind amanuntit aces teritoriu (cariera de la Ilinicescu), s-au observat un sir de ale monumente interesante. In timpul lucrarilor de nivelare se observau un sir de gropi asezte in forma de sah, de diferite dimensiuni circulare (1,5 – 2 metri diametri), in care populatia pastra cerealele. Dupa componenta materialelor gasite (malai) putem constata ca principala cultura a bastinasilor era meiul.
S-a mai constatat ca in dezgolirile de roci au fost trei orizonturi de cimitire. In cel de-al doilea, oamenii erau inmormantati in gropi de forma ovala. Ceramica gasita ne marturiseste ca acest cimitir dateaza din secolele XV – XVI.
    Si mai curios a fost momentul gasirii unui schelet asezat in pozitie orizontala in directia Nord – Sud intr-o groapa de forma ovala (65-70cm) si acoperit cu ocru rosu. Cu regret, acesta a fost unicul schelet gasit in orizontul trei. Aceasta e o marturie ca asezari omenesti au existat si in neolit.
    In anii ’60 s-a mai deschis o cariera de pe malul Prutului (la viile de jos). Acolo a mai fost descoperit un cimitir. Dar, cu regret, nimeni nu s-a mai ocupat cu cercetarea acestui cimitir. Au trecut ani. Totul s-a dat uitarii. Cercetarile facute cu elevii nu dadeau nici un rezultat. Si, pe neasteptate, o senzatie. Cetateanul Petru Ivascu si feciorul sau Grigore s-au dus sa incarce argila pentru constructie. Incarcand argila au dat de ramasitele a doua schelete: o femeie si un copil. Alaturi au fost gasite podoabe: un talisman din silex, o placa de forma patrata, slefuita si ilustrata, fapt ce marturiseste ca apartine epocii neolitice. A mai fost gasita o solnita (cesculita) din lut arsa manual. Acest fapt ne marturiseste inca o data ca acest cimitir exista din epoca neoliticului, deoarece roata olarului a aparut cu 600 de ani inaintea erei noastre. Prin urmare, teritoriul satului Slobozia Mare a fost populat din cele mai vechi timpuri.  

Lucratorul muzeului  Valeriu Zgherea a pictat  fetele medalionului marite de 4 ori, care arata foarte frumos.
     Aceasta relicva ne marturiseste ca meleagul nostru a fost populat inca in secolele V – VI.
Studiind amanuntit aces teritoriu (cariera de la Ilinicescu), s-au observat un sir de ale monumente interesante. In timpul lucrarilor de nivelare se observau un sir de gropi asezte in forma de sah, de diferite dimensiuni circulare (1,5 – 2 metri diametri), in care populatia pastra cerealele. Dupa componenta materialelor gasite (malai) putem constata ca principala cultura a bastinasilor era meiul.
S-a mai constatat ca in dezgolirile de roci au fost trei orizonturi de cimitire. In cel de-al doilea, oamenii erau inmormantati in gropi de forma ovala. Ceramica gasita ne marturiseste ca acest cimitir dateaza din secolele XV – XVI.
    Si mai curios a fost momentul gasirii unui schelet asezat in pozitie orizontala in directia Nord – Sud intr-o groapa de forma ovala (65-70cm) si acoperit cu ocru rosu. Cu regret, acesta a fost unicul schelet gasit in orizontul trei. Aceasta e o marturie ca asezari omenesti au existat si in neolit.
    In anii ’60 s-a mai deschis o cariera de pe malul Prutului (la viile de jos). Acolo a mai fost descoperit un cimitir. Dar, cu regret, nimeni nu s-a mai ocupat cu cercetarea acestui cimitir. Au trecut ani. Totul s-a dat uitarii. Cercetarile facute cu elevii nu dadeau nici un rezultat. Si, pe neasteptate, o senzatie. Cetateanul Petru Ivascu si feciorul sau Grigore s-au dus sa incarce argila pentru constructie. Incarcand argila au dat de ramasitele a doua schelete: o femeie si un copil. Alaturi au fost gasite podoabe: un talisman din silex, o placa de forma patrata, slefuita si ilustrata, fapt ce marturiseste ca apartine epocii neolitice. A mai fost gasita o solnita (cesculita) din lut arsa manual. Acest fapt ne marturiseste inca o data ca acest cimitir exista din epoca neoliticului, deoarece roata olarului a aparut cu 600 de ani inaintea erei noastre. Prin urmare, teritoriul satului Slobozia Mare a fost populat din cele mai vechi timpuri.