Rezervaţia Prutului de Jos este un tărâm mirific, al apelor şi al vietăţilor, cum nu se mai întâlneşte în Moldova. Această lume este verde şi plină de viaţă. Desişurile de nepătruns ascund mulţi ochi care te văd, iar tu nu-i vezi. De aceea, să închidem ochii pentru a ne întoarce în timp cu 6 mii de ani în urmă. În acest loc era o mare. Treptat, adâncimea maximă atinge 2,0-2,5 m, adâncimea medie 0,5-1,5 m şi, astfel, marea se transformă în lacul Beleu - un relict al limanului Dunării.

...Suntem în anii 1527-1538. Se aude ceva? Oare cine să fie? Este marele domnitor al ţării Moldovei Petru Rareş, împreună cu gonaşii săi la vânătoare, care hălăduiesc pe un drum ce şerpuieşte pe o distanţă de 9 km printre desişurile de stuf, trestii şi sălcii, făcând legătura cu celălalt mal al Prutului.

...Suntem în anul 1508. Ce se întâmplă? Turcii se retrag, lăsând în urmă trei saraie în care locuiau. Oamenii, aflând de locul acesta şi atraşi de pădurile riverane, se stabilesc cu traiul aici. Astfel, se întemeiază satul Slobozia-Mare, un sat cu oameni gospodari, care ţin foarte mult la obiceiurile, tradiţiile străvechi. Asta se vede prin cântecele interpretate şi dansurile jucate de locuitorii lui.

...Suntem în anul 1938-1944. Lacul Beleu aparţine boierului Manolescu. Război şi foame. Pe mulţi oameni i-a salvat lacul de la moarte, locul unde puteau găsi ceva de ale gurii.

...Suntem în 23 aprilie 1991. În baza Hotărârii Guvernului RM nr.209, este fondată Rezervaţia Naturală „Prutul de Jos” şi reconfirmată în baza Hotărârii Guvernului RM nr.569, cu privire la structura şi efectivul limită al Agenţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”; obiectiv principal, conform legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 –XIII din 25 februarie 1998 art.22.

Rezervaţia ştiinţifică are ca obiectiv prioritar protecţia mediului, efectuarea de cercetări ştiinţifice, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei. Suprafaţa rezervaţiei este de 1775,4 ha, zona de protecţie, sectorul limitrof cu o lăţime de 1,5 km: păşuni -124 ha, păduri -370 ha, lunca inundabilă – 610 ha şi patru alte terenuri – 23 ha, lacul Beleu – 628 ha. Apele circulă şi se află în permanentă comunicare cu râul Prut prin cele patru gârle: două gârle de acumulare – Manolescu şi Popovca, şi două de evacuare - Nevodului şi Rotarului.

Vegetaţia, în cea mai mare parte a teritoriului rezervaţiei, este reprezentată de desişurile de trestii şi stuf, sălcişuri, precum şi de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculeţul, lintiţa). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roşie a RM: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate – II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans).

Pe teritoriul rezervaţiei se întâlnesc şi specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ş.a.

Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de peşti: crapul, carasul, plătica, văduviţa, avatul, babuşca, somonul, şalăul, cosaşul ş.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalţul ş.a.

Cârdurile păsărilor sălbatice sunt cele mai numeroase şi gălăgioase: 160 specii de păsări, dintre care 21 sunt incluse în Cartea Roşie a RM: cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), egreta mare (Egreta albă), stârcul galben (Ardeola ralloides), lopătarul (Platalea leucorodia), pelicanul comun (pelicanus onocrotalus), lebăda mută (Cygnus olor), ţigănuşul (Plegadis falcinelus)ş.a.

La 20 iunie 2000 a obţinut statut de zonă umedă de importanţă internaţională „Convenţia Ramsar”, deoarece ea constituie un element de structură a ecosistemelor acvatice şi terestre a Euroregiunii Dunărea de Jos. Prin eforturile specialiştilor în materie şi al persoanelor de răspundere, este propusă ideea de a afilia rezervaţia Prutul de Jos rezervaţiei biosferei Delta Dunării, ca primă etapă - zona bazinului Prutului inferior, de la Giurgiuleşti şi până la Cahul.

Rezervaţia este recunoscută la scară internaţională la 14 februarie 2008, fiind invitată la „International Arch of Europe award” la Francfurt pentru a i se oferi recunoaştere pentru calitate şi excelenţă.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 0927-423 din 02.04.2007 s-a aprobat construcţia căii ferate Cahul-Giurgiuleşti...

Toţi avem nevoie de un loc unde să ne putem juca, învăţa, ruga. Să respirăm aer curat atât pentru trup, cât şi pentru suflet. De aceea, cred că administraţia acestui stat, specialiştii din domeniu ar trebui să ia toate măsurile de protecţie pentru a preveni un dezastru ecologic pentru Lunca Prutului şi nu numai.

Sper că v-am convins că rezervaţia Prutul de Jos, recunoscută la scară internaţională, merită să fie recunoscută şi la cea naţională. Într-adevăr, este o minune. Vegetaţia abundentă, unde mişună vietăţile, stufărişurile, bătrânul lac Beleu şi pădurile de luncă în preajmă sunt un rai natural ce trebuie protejat.